Cum au lucrat instituțiile din Gorj în interesul miliardarului Ciocăzanu. Legăturile cu viceprimarul Popescu și cum se execută Ciolacu de la Cultură când trebuie să avizeze blocuri pe ”Axa Brâncuși”

Expansiunea în afacerile imobiliare a businessman-ului Narcis Ciocăzanu are legătură cu unele cercuri de interese politico-financiare extrem de influente la nivelul județului, altfel nu se explică cum a reușit acesta să construiască două blocuri în zona de protecție a ”Axei Brâncuși”, la câteva zeci de metri de Calea Eroilor, și alte două aproape lipite de temelia monumentului istoric ”Casa Moangă”, din buricul Tg-Jiului.

Firele afacerilor lui Ciocăzanu duc până la vârful Primăriei Tg-Jiu și al Direcției pentru Cultură Gorj, instituții care i-au eliberat avize și autorizații cu ochii închiși, în discordanță totală cu prevederile legale.

 

Ciocăzanu, blocuri în zona de protecție a ”Axei Brâncuși”

Pe persoană fizică, Narcis Ciocăzanu e cel mai important dezvoltator imobiliar din oraș, iar succesul în afaceri l-a cunoscut abia după construirea primului său bloc, pe Strada Unirii, în zona ”Gârdu”. Potrivit unor surse, la momentul demarării construcției a intrat în conflict deschis cu unul dintre proprietarii de vile din zonă, întâmplător chiar Aurel Popescu, viceprimar al orașului Tg-Jiu, iar disputele dintre cei doi, extrem de tăioase la început, s-au stins în timp, ba mai mult, între Ciocăzanu și Popescu ar fi început o colaborare fructuoasă.

Conform surselor citate, în aceeași zonă, dar pe partea opusă a străzii, mai exact în spatele sediului BCR, Ciocăzanu a construit două blocuri, al doilea, cu ieșire până în trotuarul din strada 16 Februarie, în condițiile în care avea un conflict uriaș cu locatarii din cartier. Mai mult, Direcția Județeană pentru Cultură Gorj i-a avizat favorabil proiectele, iar Primăria Tg-Jiu i-a eliberat autorizații de construire, în octombrie 2014 și mai 2015, în contextul în care cele două blocuri sunt la câțiva pași de ”Axa Brâncuși”.

 

Ciolacu n-a văzut ruina dintre blocuri

Tot în 2015, bazându-se pe relațiile sale din Primăria Tg-Jiu și Direcția pentru Cultură Gorj, dar și pe faptul că autoritățile județene au fost total dezinteresate de achiziționarea monumentului istoric ”Casa Moangă”, deși aveau drept de preempțiune, Ciocăzanu a cumpărat clădirea și terenul aferent pentru suma de 286.000 de euro. La scurt timp, Ciocăzanu declara presei locale că va păstra din arhitectura monumentului istoric la imobile noi pe care urma să le construiască, iar acesta va fi renovat.

„Da, este adevărat că am cumpărat monumentul istoric Casa Moangă şi terenul aferent şi clădirile din curte. Am actele de demolare ale clădirilor din curte aprobate şi le voi demola. Nu am decis ce fac acolo, nu încă, exact. Am o echipă de arhitecţi care lucrează la proiect, proiectul trebuie să semene cu monumentul, să aibă din arhitectura lui. Nu voi face un centru comercial, nu. Nu ştiu încă. Casa Moangă va fi restaurată, am demarat deja procedurile, actele şi ce mai trebuie. Toate trebuie să treacă prin mâinile celor de la Direcţia de Cultură Gorj”, afirma, la acea vreme, Ciocăzanu.

Și lucrurile au început să se miște în interesul afaceristului. În luna iulie 2015, Primăria Tg-Jiu i-a eliberat lui Narcis Ciocăzanu certificat de urbanism, iar patru luni mai târziu, în 24 noiembrie, Comisia Zonală a Monumentelor Istorice i-a acordat ”aviz favorabil” pentru construirea a două blocuri pentru locuințe, unul cu birouri, iar celălalt cu spații comerciale la parter, în zona de protecție a Casei Moangă.

Curios este că Pompiliu Ciolacu, directorul Direcției Județene pentru Cultură Gorj, nu a exprimat nici un punct de vedere pe această temă și a semnat pur și simplu procesul verbal al ședinței.

Interesant este că patru din cei nouă membri ai comisiei, printre care arhitectul Iulian Cămui, au absentat de la acea ședință. Avizul Direcției pentru Cultură Gorj este semnat de Monica Vlădăianu, consilier superior în cadrul Compartimentului Monumente istorice și arheologie din cadrul instituției, una din cele trei persoane reținute, pentru 24 de ore, în septembrie 2014, de către polițiști sub acuzația de abuz în serviciu, după ce, prin diferite activități ilicite, ar fi facilitat efectuarea de lucrări de construcție fără respectarea prevederilor legale, la o clădire monument istoric, mai exact chiar la sediul Primăriei Municipiului Tg-Jiu.

În luna martie 2016, dezvoltatorul imobiliar a obținut autorizații de construire de la Primăria Tg-Jiu pentru cele două blocuri din strada Siretului. La finalul lucrărilor, nici vorbă de respectarea arhitecturii monumentului istoric aflat în imediata vecinătate a blocurilor. În ceea ce privește renovarea, restaurarea, conservarea și protejarea Casei Moangă, afaceristul Ciocăzanu nu se grăbește, imobilil aflându-se într-un stadiu avansat de degradare. Ca o comparație, blocurile au fost finalizate în câteva luni, în timp de Casa Moangă, mai așteaptă, deși s-a obținut autorizație pentru modificări interioare în vederea amenajării de birouri încă din luna mai a anului trecut.

Ultimul tun

Între timp, Ciocăzanu a găsit altă oportunitate de afaceri: un teren situat pe strada Geneva pe care Primăria Tg-Jiu intenționa să-l achiziționeze de la un lichidator judiciar și să amenajeze acolo o parcare. Numai că, intenția primarului Marcel Romanescu de achiziționa cei 2.000 de mp din centru orașului strica planurile afaceristului Narcis Ciocăzanu și ale susținătorilor săi din umbră. După ce ședința ”de îndată” convocată de edil nu s-a ținut din lipsă de cvorum, consilierii locali PSD și ALDE ignorând interesul comunității, la ședința ordinară, aceiași aleși au decis să se abțină la vot, astfel că proiectul de hotărâre privind achiziționarea terenului a căzut. De remarcat este faptul că, unii consilieri ai alianței PSD-ALDE invocau unele interese ce gravitau în jurul acelui teren și garantau public că terenul nu va fi cumpărat de un investitor privat, însă chiar a doua zi, afaceristul Ciocăzanu și-a adjudecat cei  2.000 de mp. Și mai trebuie spus un lucru: coincidență sau nu, viceprimarul Aurel Popescu a lipsit de la ședința în care trebuia să se voteze dacă municipalitatea participă la licitația pentru achiziționarea terenului, absența sa generând și mai multe speculații pe seama legăturilor cu omul de afaceri Narcis Ciocăzanu.

Cert este că afaceristul oferise, inițial, 1,5 milioane pentru acel teren însă, Adunarea Creditorilor societății aflată în procedură de faliment a respins propunerea financiară. Prețul de la care se licita fusese fixat la 1,8 milioane de lei, iar terenul a fost adjudecat de Ciocăzanu pentru această sumă, în lipsa unei oferte din partea Primăriei Tg-Jiu.
Trebuie menționat faptul că terenul se află în imediata vecinătate a ”Axei Brâncuși” și fără niște asigurări că va primi avizele și autorizațiile necesare edificării altor blocuri acolo, afaceristul nu risca să investească 18 miliarde de lei vechi pe un maidan.

 

Andrei Protopopescu